Pana cand?

18:29:00 Devill Advocate 6 Comments

Ce poti spune cand parca toate au fost spuse?

Mergem in directii obscure si pline de rahaturi josnice...eu vreau intuneric..tu vrei lumina...eu liniste tu zgomotul strazilor pavate cu desertaciuni mediocre...cu femei ce-si zamislesc aramele de pe fete in chip de ingerasi....Am digerat atatea rahaturi incat nici macar mie nu-mi vine sa mai mananc...si scriu dureri ce altii le vad asternute in pelicule de film fantasmagorice....

Vindem la pret redus..cumparam ca nestiutorii precoce la pret imens...habar nu avem de ceea ce ne paste...traim indestulati de faramele aruncate in scarba de niste ratati imbracati la costum...ce ne daruiesc moartea lenta ca pe o fapta dumnezeiasca...nici macar nu stiu ce cauta cuvantul asta dumnezeiesc aici...habar nu am si nici nu ma intereseaza unde trebuie pus...certitudinea din incertitudinea lor ma face sa-mi fie oroare de cel mai mic zambet...astazi sunt mai tanar ca ieri...asa am avut impresia cand ieseam pe usa de dimineata...soarele ala ce-mi ardea fata ma facea sa ma simt relaxat...plin de un parfum cadaveric ce-mi imprastia in eter neputinta....

- auzi...

- aud...cum sa nu aud...cum dracu sa nu aud cand tu-mi soptesti in ureche...esti prea aproape de mine si vad acum cum tonele de var se imprastie perfect peste obrajii aia frumos bronzati...de ce dracu trebuie sa te spoiesti in halul asta nu inteleg...ma uit la ea...aceeasi dar totusi alta...

- ieri ai plecat asa...m-ai lasat sa par o scolarita care nu face altceva decat sa astepte cu infrigurare cu mana pe sus sa raspunda...sa fie vazuta de profesor..sa arate ca ea stie mai bine ca oricine...ca si-a facut temele silitoare....crezi ca este normal?chiar crezi ca daca eu am mai multi ani sunt si mai proasta? ca nu stiu sa ma fac placuta?ca nu stiu sa ma aranjez si sa merg cu tine acolo unde mergi si tu?nervozitatea se vede pe fata ei....adevarul este ca banii au schimbat-o...la fel si sistemul asta idiot ce-ti marsaluieste prin vene..ce-ti stoarce fiecare frimitura a unei minti bolnave....arata bine dar naste atatea controverse...obinsuita cu picanteriile de birouri, cu maini pupate de balosi ce-si lasa dintii infipti in pielea-i fina....libidinosi ce-si freaca grotesc mainile la auzul numelui ei....si-a pierdut sufletul cand si-a ales calea...si mintea .....

- de ce l-ai sunat pe ala ieri? ce crezi ca ai rezolvat...absolut nimic crede-ma....intreb in timp ce-mi aprindeam o tigara.....

- cum de ce l-am sunat...pai lucram de ceva vreme la cazul asta...crezi ca era normal sa pleci asa..crezi ca tu esti asa cum vrei si toata lumea sa-ti stea la picioare?...nu se poate...in plus...tu ai nevoie de mine si nu eu de tine..s-au schimbat rolurile si eu nu stiu?...deja este prea tarziu sa o mai salvez...cred ca a pierdut ceea ce nu a avut niciodata..ori nu intelege ori nu este invatata sa fie contrazisa...se apropie de mine...mana ei atinse umarul meu....dragule, eu intotdeauna obtin ceea ce vreau...daca obtii asa mai bine ....ma opresc....simt cum transpir fara sa fiu transpirat....

- eu cred ca este mai bine sa ne oprim aici...nimic nu s-a intamplat..si nici nu cred ca se va intampla...sting tigara intr-o scrumiera ce putea concura cu cel mai plin tomberon de gunoi...dau sa ies...

- tinere..nu merge asa...crede-ma...si ai sa vezi cum sta treaba..ia-ti dosarul de aici...mai lucreaza...mai strange...mai verifica...abia dupa aceea poate reusesti sa ma convingi...intelegi? si ca sa fiu bine inteleasa, am sa vb chiar acum ca sa-ti ramana dosarul tot tie...pentru ca ceea ce credeai ca a luat sfarsit, abia acum incepe.....si cand mai intri in biroul asta, sa faci bine sa te anunti inainte clar?arunca dosarul pe biroul invechit...la fel de invechit ca si mintea ei searbada, dominata de refulari si neimpliniri.....mi-e scarba de mine...mi-e scarba de ea...mi-e si mai scarba de rahatul asta de sistem sclavagist...si maine..maine de la capat...o alta zi cu acelasi iz de lehamite...cu femei ce-si omoara visele visand visul visat....cu pahare ce in clinchetul lor seamana a clopote malefice..cu sfori ce se trag inchizand odata cu ele atat usile cat si visele multora....cu alei pline de domni cu lanturi de aur ce-si auresc poleiala in masini luxoase....si da....mi-e scarba....insa nu atat de scarba incat sa dau satisfactie....cobor scarile, astazi stiu ca cei ce trebuie sa stea acolo unde le este locul sunt liberi...liberi din cauza unui refuz...si mi-e ciuda ca in timpul asta...adulmeca urmatoarea prada....la dracu....pana cand?!

____________________________