Symphony of death

15:05:00 Devill Advocate 23 Comments

"2012"

- si nu ti-e frica?

- de ce sa-mi fie frica?

-pai te bagi asa aiurea si astia chiar sunt croiti sa arda pe aia care se impotrivesc....

-si asta este adevarat insa daca stau bine si ma gandesc, daca nimeni nu face nimic si nimeni nu vrea sa-i preia dosarul...asta nu inseamna ca trebuie sa stam cu mainile in san nu?

-off nu te potolesti odata...o sa sfarsesti dracu pe undeva pe unde nici nu o sa mai dea cineva de tine...poti sa-mi spui de ce vrei sa o faci?

-pentru ca asa simt...pentru ca asa cred ca este bine...

-chestiile astea cu simtitul te duc intotdeauna unde nici nu te gandesti....

-mda..stiu...

-cati bani?pe cati bani o faci?

-nu am discutat deocamdata...dar nu pe prea multi ca si asa nu are...sunt oameni care si-au pierdut sperantele si banii prin sali de judecata....ce dracu sa-i mai iau si eu?....

-pai munca trebuie platita, ca doar nu ti-e frate....

-asa este...insa vrei sa renunt pentru ca nu are sa-mi dea bani? ...bai frate dar voi numai asta stiti?...bani...bani...bani...ce te costa sa-l reprezinti si daca ii castigi procesul atunci sa te plateasca??

-adica la final....dupa ce ma zbat pentru el...eu sa-i iau onorariul la final? pai si pana atunci din ce sa traiesc?

-nu stiu omule..te descurci...si nu cred ca este singurul proces pe care il ai nu?

-mda...vezi tu...tu spargi piata cu onorariile tale...

-si sunt cumva ilegale?

-...aaa nuuu...dar sunt IMORALE.....pai cum dracu ca daca ei aud ca tu le iei la final...nu mai vine unul la noi.....!

-luati-le si voi la final...este simplu.....

- nu esti normal.....

-pai da...daca nu sunt ca voi ...nu sunt normal...daca nu am aceleasi idei..sunt nebun...daca nu fac cum faceti voi sunt imoral....

-intr-o zi o sa vezi ca lumea nu este asa cum crezi....

-stiu...crede-ma dar nici cum o vedeti voi.....spune mai bine cine te-a trimis sa-mi "povestesti" de imoralitate....

-ei parca nu ai idee....eu zic ca trebuie sa ne aliniem la o practica unitara....

-mda..si aia sa fie banii cu orice pret....nu multumesc...am dreptul sa hotarasc daca vreau sa mananc friptura sau ciorba...daca mor sau daca traiesc....

-esti nebun...nu o scot la capat cu tine....

-nu...nici eu cu tine....avem doar viziuni diferite despre profesia asta...atat....ma priveste plin de ura...ochii stralucesc amenintatori....se ridica de pe scaun....

-nu faci bine...ai sa vezi......iese trantind usa in urma lui......

Sa rezisti este o lupta inegala din mai multe puncte de vedere...si nu poti sa faci mare lucru...pentru ca daca nu esti cu ei...esti impotriva...neutralitatea este o stare confortabila numai atunci cand ai de ales...dar cand nu ai aceasta posibilitatea...este doar un vis care piere departe in vazduh....poti sa joci jocuri periculoase dar nu poti sa nu-ti asumi riscuri...si razi in sinea ta...si-ti plangi de mila si uneori ar trebui sa-ti infigi odata picioarele in pamant...sa nu visezi la ce nu este posibil....sa nu vrei ceea ce doar ai visat....si daca esti complice esti privit ca un camarad de incredere insa in ochii lor nu esti decat un nimic....cand arunci cu banul ai intotdeuana de ales chiar daca cele doua parti sunt identice...chiar daca pajura pe care ai ales-o nu este decat in mintea ta....si daca vor sa te faca sa o iei razna..o fac in cel mai crud stil posibil....si-ti zambesc in fata....si te astupa in mocirla incet, incet...pana ce nu mai poti respira....cu flori nu poti face primavara...insa poti sa colorezi un tablou sumbru....dandu-i culoare....dandu-i viata....poti alege intre bine si rau...insa la fel de bine poti sa gresesti alegand binele...sa decizi corect alegand raul....caile sunt alambicate si numai un fin observator poate vedea ceea ce se intampla cu viata ta....si de esti nebun...le convine de minune...un nebun vorbeste adevaruri dar nu este luat in seama de nimeni...placerea sadica pe care o au in momentul cand te vad agonizand nu se poate compara cu nimic....cuvintele rostite in spatele usilor inchise dau posibilitatea de a alege....."CU NOI SAU IMPOTRIVA NOASTRA?"...si alegi....si odata cu alegerea facuta...ei nu inteleg ca extrapoland inseamna VREI SA MORI SAU SA TRAIESTI?....oameni in costume scumpe cu minti sclipitoare zamislesc moartea...cei cu robe negre care impart dreptatea...ti-o daruiesc....si ti-o impun printr-o simpla semnatura pe-o foaie de hartie..semnatura ce cateodata ca un fapt de viata nu contine contrar legii decat doua initiale ale unui nume ce nu vrea sa fie scos la iveala.....si daca doua initiale te condamna la pierzanie...alte doua redacteaza sentinta.....

"2015"

Mi-e ciuda ca mi-e scarba si mi-e totuna daca astia traiesc sau mor...nu am nimic pentru ei decat cea mai pura forma de ura...ura combinata cu sadism desantat....si cand ea zambea la mine eu eram dus departe...si cand eu zambeam la ea...ea era complicele meu....forme cuprinzatoare stranse foarte bine intr-o rochie inflorata precum sentintele iscalite pe fuga...privirea albastra ce-i intrezarea sufletul innegrit de vreme...dentitie perfecta ce scotea la iveala dintii de hiena...prietena prietenei mele...nedemna de acea prietenie....o femeie ce-si hranea sufletul din sufletul altora...un vampir energetic ce-si primea prada ca o ofranda cuvenita...comuna si banala prin aparitie..sofisticata si alambicata prin gandire...cine dracu sa o inteleaga decat prietena mea?

- bai dar ne cunoastem....avem prieteni in comun...i-am spus cu voce tare in timp ce spre masa noastra erau aruncate zeci de priviri aparent pierdute....ma stranse de mana....

- esti nebun? mai tare nu poti vorbi? ce dracului inseamna asta?nu vezi cum se uita astia la noi? si in timp ce-mi vorbea in soapta, mana ei catifelata-mi intepa finetea mainii mele...

- ma cunosti...nu ma intereseaz ca se uita la mine o armata de plebei...poate pe tine te intereseaza...o privesc..are aceea bariera de care eu nu mai pot trece cum treceam acum ceva vreme dupa pohta inimii...nu a fost data sa nu vrea...nu a fost clipa sa nu-mi satisfaca pornirile devastatoare ale tineretii....

- sssss...ai ramas acelasi...nu te-ai schimbat deloc...puse picior peste picior lasand sa se intrevada dunga fina a dresului mult prea negru...a trecut ceva din 2012 si tu tot nu ai razbit...cand ti-am spus...mi-ai ras in fata...si mi-ai spus sa-mi imbrac zdrentele alea mirosind a parfum de pierzanie...si de atunci ti-am aratat ca nu este totul asa cum visezi tu...si in plus in noiembrie...cand s-a respins rahatul ala de cerere....cum te-ai simtit?simt cum mana cadaverica se strecoara pe sub masa atingandu-mi genunchiul...zambeste la mine intr-un fel demonic...trag piciorul...lupta nevazuta a tachinarii se rasfrange iremediabil asupra-mi gandirii incetosate...

- tu ai fost...deci....cata rautate...dau sa ma ridic..ma trage de maneca....privirea-i demonica sa transforma in cea a unei fetite ce-si cere inghetata prefacandu-se cu ochii in lacrimi ca este ceea ce-si doreste cel mai mult....am zis sa ma lasi...nu intelegi...?

- termina cu ifosele astea...atunci nu mai vroiai sa te las...acum zici ca esti salbatic...se ridica si ea de pa scaun oferind o imagine totala a felului cum era imbracata...deloc de neglijat acest aspect....

- atunci eram mai tanar si mai prost...chiar vreau sa fug de privirea ei...vreau sa fug pana nu se intampla ceva ce nu trebuie sa se intample...

- prostut...zise in timp ce pupilele i se dilatau ca efect al placerilor traite si demult apuse...nu poti altfel crede-ma.....cu noi sau impotriva noastra...poate ti-ai schimbat viziunea de atunci...si daca ti-ai schimbat-o...astept sa ma suni diseara, Vlad este plecat pentru cateva zile....zambeste larg...revenirea mea la masa ii dadea sentimentul ca a reusit...o privesc cu aceeasi dorinta ca acum ceva vreme...repulsia-mi stapaneste intreg trupul...urma de placere ce-mi brazda inima deja batrana ma face sa nu-mi mai pot controla cuvintele...brutalitatea de care dau dovada ma face bruta...bruta din mine nu este si brutala in majoritatea timpului...sting tigara in scrumiera proaspat golita...

- auzi Mihaela, mai du-te dracu! ies lasand in urma mea ceea ce credeam a fi schimbat..cea nu-mi imaginam...introspectiile ma domina habotnic...pasii ma insotesc pana la iesirea din restaurant...sunt atat de sodomizat de propriile-mi ganduri..de propriile-mi cuvinte....mi-e atat de scarba...auzi..."du-te dracu"....pffff....