Angelus mortis
 |
| sursa:http://grabhouse.com/ |
Simteam cum ma transform intr-un demon hidos...simteam cum sangele toxic doreste cu ardoare sa-mi rabufneasca prin ochii sangerii...sentimentele de ura si scarba profunda ma faceau sa devin violent...o violenta nefireasca pentru o fireasca atractie nenorocita....geamurile cu draperii murdare acopereau cu nonsalanta fiecare raza de soare ce-mi umbrea existenta....parfumul vlaguit de atatea tigari fumate fara oprire acum mirosea a cadavru sangeriu.......si ea statea cu ochii holbati la mine privindu-ma cu jind...fusta care-i acoperea doar o parte din picioarele interminabile era lasata la voia intamplarii sa cada peste dresurile negre....finetea diavoleasca o aduse in punctul de a dori din ce in ce mai mult...de a crede ca totul i se cuvine....de cand ne cunoscusem abia acum ne cunosteam...ordinele pe care le dadea starneau repulsii...repulsiile invidii....invidiile sponsorizau operatii estetice si silicoane....
Stateam ca un idiot ascultandu-i balivernele....priveam cum blondul parului se transforma cu fiecare cuvant intr-un negru fad...fardul din obrazul fin reflecta lumina acelei incaperi intr-un galben apatic...se juca indiferenta cu suvitele de par, rasucindu-le si prinzandu-le la capat ca intr-o menghina....varsta nu-i trada aspectul si nici gandirea...pe dinafara era ceea ce vroia...pe dinauntru era ceea ce devenise....ceea ce fusese transformata iremediabil....observ fiecare gest..fiecare mimica...fiecare tresaltare a unei sprancene perfect arcuite...proaspat pensata...ma uit la ceas si observ cum ticaitul lui face inima-mi sa bata in tandem cu al secundarului negru...
-ei..pana la urma...am ajuns unde vroiam...nu? spuse in timp ce-si fuma tigara cu o placere demonica....
- nu am ajuns niciunde....am ajuns acolo unde singur am vrut..unde greselile mele m-au condus....rase cu pofta....
- sau ai fost ajutat sa ajungi acolo.....telefonul vibreaza fara sa se opreasca..se uita la el....zambeste....refuza apasand tasta rosie cu placere sadica....sa revina da-i dracu....spuse asezandu-se pe marginea fotoliului negru...
-te-ai prostit de tot sa mor eu....ai devenit asa...nici nu stiu cum sa-ti spun....
-spune direct...ca nu am nevoie de lingai....din astia sunt o groaza care-mi gadila orgoliul si feminitatea in fiecare zi...picior peste picior...pantofii perfecti stralucesc reflectand in culoarea lor culoarea dresului....trase fusta in sus atat cat sa se intrevada dunga dantelata ce-i tinea coapsa stransa....haide spune...nu ezita....statea cu privirea atintita spre mine....zambetul prelucrat la scolile securistilor de prima clasa trada chiulul de la orele acestora...considera ca nu sunt ce sunt....ti-e frica?
- de tine?....hmmmm... in niciun caz ii raspund fara ezitare...
- de urmari? continua ea in timp ce butona telefonul ala nenorocit....nu se stie cand ai nevoie si atunci....cine stie...si daca stau bine sa ma gandesc...vei avea nevoie in curand....ma enerveaza fiecare gest al ei...si fiecare cuvant scos din gura aia ce inghitise atatea suflete...suntem intrerupti de batai ambiguue in usa capitonata pe interior....raspunde....
- sefa....cu rezolutia aia cum stam?
- mai tarziu..cam intr-o ora...termin cu domnul si vorbim, dupa aceea bine?nu se sinchiseste sa mai raspunda la salutul aruncat cu slugarnicie...nu am citit dosarul...dar este vinovat...cred ca-i dau incepere....spuse catre mine in timp ce zambea perfect de imperfect...ajunsese atat de aproape de mine incat ii simteam respiratia in ceafa...nu ai terminat ce incepusesi...sau...te-ai razgandit?.....deci...cum am devenit? trag capul din calea mainilor ei murdarite de rezolutii date intr-o doara.....astazi este vineri....si vinerea sunt asa cum sunt in fiecare zi a unei saptamani nenorocite...inca nu este trecut de mijlocul zilei...si demonul din mine ma face sa fiu atat de gretos incat ai putea sa te inneci cu mine vomitand continuu flacarile iadului....sunt pierdut si pierzania-si cere pretul exorbitant....sunt asa cum numai eu stiu sa fiu....asa cum nu multi se asteapta...miros a mine de la o posta si toate tenebrele ma atrag in neant...
- ai devenit....o curva....una nenorocita ma...o curva...sa nu uiti asta...
Postări
0 comentarii:
Sa nu crezi ceea ce-ti spun...intreaba-te doar!